luni, 31 decembrie 2018

2018 pleacă

Salut!

Ce vreau eu să zic habar nu am dacă are vreo legătură cu titlul deoarece habar n-am despre ce scriu. Doar aștern aici ce-mi ce-mi trece acum prin cap. Nu, nici un avion, știu gluma.

Mi-am notat planurile pentru 2019 pe hârtie, nu le mai împărtășesc cu nimeni. Sunt cam multe, dar hei, trebuie să aibă Cel de Sus ceva pregătit și pentru mine. C-o fi sau nu din lista mea, rămâne de văzut.

În altă ordine de idei, îmi tot notez despre ce să scriu aici. Și am câteva recomandări mișto de locuri unde să ieșiți. Dar or să vină de mâine, poimâine <<articolele>>. 🤣🤣🤣

Cam atât!

La mulți ani plini de sănătate! 2019 e la colț.


joi, 27 decembrie 2018

Sărbători pline de bucurie

Salutare!

Povestim despre ce am făcut de Crăciun? Povestim.

Am mâncat și am dormit. 😂 Nici gând de așa ceva. Da, am mâncat în familie, am glumit, ne-am bucurat unii de alții și de cei nou sosiți în familie. Însă, nu am rămas doar cu atât.

Cum bine îi place uneia dintre nepoatele mele să spună, am trăit experiențe. După prânz, în prima zi de Crăciun, ne-am înfofolit și am plecat să patinăm. Nimic neobișnuit până aici,nu? Ei, singura care știe să patineze e nepoata mea. Asta însă nu m-a împiedicat să închiriez o pereche de patine și să intru pe gheață. Recunosc, tare mi-ar plăcea să știu a patina. Dar nu-i târziu niciodată să înveți. Trebuie doar să vrei și să știi să te bucuri de lucrurile mărunte. Paul a fost ajutat de verișoara sa și a stat destul de mult pe patine. A luat și suficiente trânte, însă faptul că B. a stat cu el și s-au distrat împreună a contat cel mai mult. Am mai băut câte un pahar de vin fiert, o vată de zahăr, o plimbare sub luminițe, ne-am pozat și nu știu când, s-a terminat ziua.

În cea de-a doua zi, am plecat de dimineață de acasă. Destinația - Mănăstirea Petru Vodă. Doamne, locul e superb. Nu mai vorbim de drumul către mănăstire. Imposibil de descris în cuvinte. Zăpadă pe uliță, pădurea albă, oameni fericiți. La fel, ne-am oprit să surprindem fiecare clipă de frumos. Desigur, multe au rămas în sufletele și mintea noastră. Oricât aș încerca să redau în cuvinte, mi-e imposibil. Dacă aveți cum, trageți o fugă acum, zilele acestea. Dacă sunteți din zona Neamțului chiar nu aveți nici un motiv să ratați peisajul care este acum pe acest drum.

Tot în cea de-a doua zi, însă după-amiază, ne-a vizitat îngerașul familiei, prințesa noastră Albă-ca-Zăpada. La fel, e imposibil să descriu timpul petrecut cu un bebeluș. Doar că inima nu-mi mai încăpea în piept de fericire când o vedeam atât de atentă la mine. Când mi-a zâmbit... m-am topit.

Ce voiam de fapt să spun? Că mi-a fost Crăciunul acesta balsam pentru suflet. Îmi pare rău că nu am învățat mai devreme să mă bucur de frumos. Nu mi-e dor chiar deloc de sărbătorile în care stăteam la o masă cu niște oameni pe care îi vedeam o dată sau de două ori pe an și care nu știau altceva decât alcool și bârfă.

Revenind, nu uitați - luminițe, patinoar, zăpadă, timp de calitate cu cei care chiar contează. Un Crăciun în 3 e de 1000 de ori mai frumos decât unul cu oameni mulți și triști pe interior.

Nu mai stați în casă, mergeți și bucurați-vă de voi, cu voi!

luni, 24 decembrie 2018

Cozonac pufos

Bună dimineața la Moș Ajun!

Azi mă laud și-mi laud soțul. E zi de făcut cozonaci pentru a-i mânca mâine dimineață, cu cafea cu lapte, în timp ce despachetăm cadourile de la Moș.

Cum spuneam, soțul meu s-a trezit la 5 pentru a face minunățiile astea care acum sunt în cuptor. 


 Poză din timpul coacerii - Doamne, miroase divin!

Mai jos, pentru curioși, rețeta cu cantitățile necesare pentru 4 cozonaci pufoși 😍😍😍

Ingrediente aluat
2-2,5kg de făină
40g drojdie
2 l de lapte
2 pachete de unt 
300 g zahăr
2 fiole esență de vanilie
2 fiole esență de rom
10 gălbenușuri + 1 ou întreg

Umplutură
1 kg nucă măcinată
15 albușuri
100 g zahăr
3 fiole de esență de rom
2 linguri de cacao

Maglavais 1
2 ouă
2 linguri de miere 
2 linguri de lapte

Maglavais 2
2 linguri de miere
2 linguri de apă


Mod de preparare

Într-un vas încăpător se pun 2 kg de făină, în mijlocul căreia se face un cuib. Drojdia se dizolvă în puțină apă călduță cu 50 g de zahăr, se toarnă în cuib împreună cu un ou întreg și se lasă la crescut aproximativ 15 minute. 

Între timp, se bat cele 10 gălbenușuri și se aduagă treptat cele 250 g de zahăr. Se mixează bine de tot, până se dizolvă zahărul. Mai adăugăm 200g de lapte călduț, se amestecă și se lasă la odihnit.

Se amestecă făina cu maiaua crescută și se adaugă, treptat, laptele rămas, călduț. Se frământă, adăugând și gălbenușurile mixate mai devreme. Untul se pune la topit și se adaugă apoi treptat, aluatul se frământă până devine elastic și pufos. La nevoie, se mai adaugă făină pentrui a se dezlipi aluatul ușor de pe vas. Se lasă la dospit într-un loc cald (noi punem vasul cu aluat pe dulap, acoperit cu un ștergar curat) pentru circa 2 ore după care îl mai frământăm o dată și îl mai lăsăm la crescut încă o oră.

Când aluatul își vede de treaba sa, noi facem la fel, ne vdem de treaba noastră, adică pregătim umplutura.

Se bat albușurile spumă tare, se amestecă apoi nuca măcinată, zahărul, esența și cacao până devine o pastă omogenă.

După ce aluatul a crescut ca un bebeluș îl porționăm în 8 bucăți egale. Fiecare parte se întinde cu sucitorul ca o foaie pe care punem apoi umplutura (o putem porționa și pe aceasta în 8 părți egale) și rulăm. Două astfel de bucăți rulate se pun în tava tapetată cu hârtie de copt, cozonacul fiind lăsat să mai crească și în tavă aproximativ  de minute.

Se amestecă două ouă cu 2 linguri de miere și 2 linguri de lapte cu care se ung cozonacii înainte de a fi dați la cuptor pentru 45-50 de minute (îi mai încercați cu scobitoarea sau un băț de frigăruie) în cuptorul preîncălzit la 175-180 de grade Celsius.

După ce îi scoatem din cuptor, amestecăm 2 linguri de miere cu altele două de apă și ungem minunățiile. Îi acoperim cu ștergare curate și îi lăsăm la răcit în tăvi, urmând să nbe bucurăm de gustul minunat alături de familie.

Crăciun cu liniște și pace!

sâmbătă, 22 decembrie 2018

O mică verificare

Salutare!

Nu că nu aveam idee ce să scriu astăzi, însă m-am gândit să îmi iau obiectivele de la sfârșitul anului 2015, începutul anului 2016 la puricat. Să văd, am dus vreunul până la capăt în acești aproape trei  ani?  Sau mi-a luat-o viața înainte și mi-a vârât ea altele sub nas? Să vedem.

1. Îmi propusesem să slăbesc. Mda, mi-am făcut abonament la sală, am frecventat-o cu regularitate în 2017, în 2018 însă... Ce am reușit să dau jos în 2017 am pus la loc în 2018, ba chiar mai mult. Bine, am făcut și greșeala de a lua niște produse de slăbit care promiteau marea cu sarea, m-au ajutat în primă fază, însă ulterior mi-au dat niște dureri de stomac și arsuri. Asta e, om vedea cu ce-o veni 2019. Cert e că-s grasă.

2. Să zâmbesc. Fail. Poate și viața m-a luat uneori la palme, însă n-am învățat să zâmbesc oricui. Sunt unii cărora le-aș oferi multe, însă nu zâmbete. Copiii sunt singurii care mă bucură. Apropo, anul acesta am fost cu Paul și colegii săi pe parcursul Săptămânii Altfel. M-am simțit minunat, vindecată de tot ce mă durea. Sper să vrea fiul meu să mă ia cu el și anul viitor, de data aceasta chiar m-a rugat.

3. Să citesc. Am citit, însă nu în ritmul în care mi-aș fi dorit. Și-mi pare rău, mai ales că eu trebuie să îi fiu exemplu copilului. Dacă eu nu citesc, aș putea să îi cer lui să o facă?

4. Să învăț. Da, acesta e un punct foarte important de care, culmea, m-am ținut. Mai am puțin și îmi dau licența, a doua facultate, de data aceasta făcută la cursuri de zi, cu seminarii, cursuri, laboratoare, proiecte, nervi, rezultate, burse. Să-mi fie cu folos îmi doresc. Și neapărat să îi mulțumesc partenerului meu de viață pentru susținere.

5. Să-i citesc lui Paul povești înainte de culcare. Cred că oricum era nerealist punctul acesta. Am încercat, dar deja e la vârsta la care nu-l mai interesează altceva decât mașinile și kartingul. Sau telefonul.

6. Relația cu Divinitatea. Am ajuns într-un punct în care sunt destul de mulțumită, însă mi se pare că trebuie să rămână doar pentru mine acest punct.

7. Să gătesc. 😂 Am gătit. Între timp ne-am mutat cu părinții mei. Cred că am spus tot cu asta.

8. Marea. Da, am văzut-o în fiecare an. Însă în 2018 m-a dezamăgit crunt litoralul românesc.

9. Piatra-Neamț cu ochi de turist. Din păcate, alt punct ratat. Poate anul viitor remediez situația. Cu atât mai mult cu cât vreau să mă apuc serios de treaba asta cu blogul și voi avea nevoie de materiale.

10. Să economisesc. Aici mi-a ieșit în special când am avut motivație. Ceea ce înseamnă că îmi va mai ieși.

Cam atât pentru azi. Om vedea în zilele următoare ce-oi mai posta!

vineri, 21 decembrie 2018

Daruri

Bună!

Iată că nu a mai trecut un an, ci doar o zi, si eu m-am apucat iar de scris. Azi aș vrea să îmi înșir gândurile despre ce cadouri am putea dărui celor mici și mari.

Zilele acestea, Paul a avut la școală Secret Santa. Ne-a plăcut enorm ce a primit, îi mulțumim din suflet Moșului său. Dar, bineînșeles, mi-a plăcut și ce a dăruit el. Nu vă așteptați, nu-i așa? 😁
Să purcedem, deci.

El a primit o minunată cană pentru ceai, cu motive de Crăciun, toate accesoriile incluse. De asemenea, un jurnal cu cheiță, cu Spiderman, foarte frumos și util.

Ce a dăruit? Recunosc, aici m-am implicat și eu. Fetița pentru care copilul meu a fost Moș Secret a primit o căniță cu Moș Crăciun, care a costat 8 lei. I-am adăugat două lingurițe de ciocolată pe băț (4 lei), gândindu-mă că în dimineața de Crăciun, își va face o ciocolată caldă în cana de care vă ziceam și o va bea privind la brad (eu așa aș face). Am mai adăugat o tabliță mică în forma chipului lui Mickey Mouse (8 lei) pe care să își noteze diferite idei sau ce are de făcut (to do list). Am înțeles de la Paul că a fost apreciat cadoul, ceea ce nu poate decât să mă bucure și să mi se demonstreze că are colegi educați frumos (felicitări părinților).

Unde voiam să ajung? Cănița și tăblița au fost cumpărate de la pepco, iar cele două lingurițe pe băț pentru ciocolată caldă sunt din gama Exquisit de la Kaufland

Cu siguranță, cu puțină implicare și ceea ce ne lipsește, din păcate, multora dintre noi - TIMP - putem aduce un zâmbet pe chipul uni copil sau unui adult.

Pe lângă darurile materiale pe care le vom primi și oferi anul acesta, cu siguranță nu va lipsi timpul pe  care să îl petrecem unii cu ceilalți. Da, știu, de s-ar găsi de cumpărat am fi toți încântați. Nu, la magazin nu este, însă voi da din coate pentru ca cei mai minunați doi ei din viața mea să mă simtă prezentă, să ne bucurăm că suntem împreună și să uităm durerile, problemele și fricile ce ne macină pe noi, adulții.

Să ne fie bine tuturor!

joi, 20 decembrie 2018

Fără inspirație pentru titlu

Off, de cât timp îmi propun să iau treaba asta cu blogul în serios. Hai, Doamne Ajută! și sper ca de data asta să mă țină. 
Mi-am notat deja niște idei pentru câteva posturi, azi o voi pune în aplicare pe prima. Nu e originală, vreau să fac ceea ce am observat că de obicei se face ca o leapșă, dar cine mă citește pe mine? Bine, nu au ce să citească, dar tocmai sunt în procesul de schimbare a acestui lucru.
Așadar, trec la treabă. 

1. Care e porecla pe care doar familia ta o folosește?
Nu cred că am așa ceva. Frate-miu mă striga Maimuță :)) când eram mică, dar altceva nu îmi amintesc.

2. Un obiceri ciudat pe care îl ai?
Obiceiuri ciudate? Eu sunt o ciudată. Să zic unul? Păi, primul lucru pe care îl fac atunci când sună ceasul dimineața îl inchid și mă culc la loc, urmând să mă trezesc atunci când vrea organismul (bine, e obișnuit să nu depășească ora 07.00).

3. Ai fobii ciudate?
Da, mă înspăimântă toate rozătoarele, inclusiv iepurașii albi, pufoși pe care unii i-ar lua acasă. 

4. Un cântec pe care îl iubești?
Nu prea ascult foarte des muzică, nu știu de ce, însă îmi place mult muzica românească. Cântecul meu preferat este <<Nebun de alb>> al lui Emeric Imre.

5. Cel mai mare pet peeve?
Nu suport să aud cum ceva este sorbit (ciorbă, suc, ceai, cafea etc). De asemenea, urăsc să fiu claxonată în trafic.

6. Ce obicei ai la stres?
Nu, întrebarea e greșită. Al doilea meu nume ar trebui să fie Stres. Însă țip (a se înțelege urlu) mult, des și la oricine.

7. Care a fost prima ta jucărie de pluș și cum o chema?
Hmmm, n-am prea avut jucării în copilărie. Insă primul pluș, de care îmi amintesc cu drag, l-am primit de la soțul meu de Valentines Day în anul în care eram gravidă cu Paul. Era un Tweety a cărui melodie semăna cu soneria unui telefon.

8. Pe ce parte a patului dormi?
Cât timp sunt în brațele soțului meu, n-are importanță. Altfel, pe tot patul.

9. Ce băutură comanzi cel mai des la cafenea?
Caffe late. Sau orice arată bine pe mesele altora.

10. Care este ceea ce englezii numesc comfort food pentru tine, știi că nu îți face bine, dar mănânci oricum?
McDonald'S, mai precis McChicken cu cartofi prăjiți.

11. Cum stai în duș?
Ăăăă, habar n-am. |Stau în așa fel încât să mă spăl. Oricum, prefer băile lungi, fierbinți și cu spumă (ador gelul de duș de la Palmolive, cel mov).

12. Corpul tău are vreo abilitate ciudată?
Nu, cu siguranță nu. Am in schimb o scolioză mi-nu-na-tă.

13. Ce tic verbal ai?
Spun des Adevărat.

14. Ce porți când dormi?
Nu pot răspunde la această întrebare. Șșșștttt.

15. Ce obișnuiai să porți și credeai că e cool dar acum îți dai seama că nu era?
Tricouri scurte, deasupra buricului în combinație cu pantaloni cu talie foarte joasă. Slavă Cerului că am crescut și mi-a mai venit mintea la cap.

Întrebările le-am preluat de pe site-ul www.andramelinte.com, o gagică mișto pa care o urmăresc pe Instagram.

Sper să ne citim curând, nu peste încă doi ani!